Mântuirea – Capitolul 1

Inițial, în UNIVERS a existat doar DUMNEZEU (Ioan 1,1-2). De aici rezultă că:

• Dumnezeu este creatorul a tot ceea ce a apărut ulterior, tot ce există înafara lui Dumnezeu, sunt creații (Geneza 1,1-23 = Geneza 2:4-5 = Ioan 1:3 = Ioan 1:10)
• deci există mai multe creații, dar un singur creator
• omul este tot o creație a lui Dumnezeu. Rezultă că Dumnezeu este cauză, iar omul efect. Toate lucrurile pleacă de la  cauză spre efect, deci de la Dumnezeu spre om. Acesta este sensul inițial, sensul corect (Geneza1:26-29 = Geneza 2:7 = Geneza 2:15).

De aceea omul nu poate :

• să-L cunoască pe Dumnezeu decât dacă e chemat de EL
• să se îndrepte spre El pe un drum propriu, ci doar pe drumul oferit de Dumnezeu și care este ISUS
• să se sfințească singur („singur” = cu putere proprie)
• să-și asigure singur mântuirea
• să facă singur ceea ce pretinde Dumnezeu (Psalm 128:1-2 =  1 Corinteni 15:45-50)

Este ca și cum o oglindă ar încerca să-și dea singură o imagine, fără să fie ceva în fața ei. Abia după ce primește ceva de la Dumnezeu, omul are posibilitatea să reflecte ceea ce primește.